vineri, 21 iunie 2013

Fortăreaţa Eternului Amurg

In timpuri de mult apuse, în vremuri când basmele luau naştere, când eroi şi regi dar şi plebea oraşelor şi simplii săteni tremurau în faţa magiei, vrăjitoriilor şi bestiilor mitice, exista o cetate cunoscută tuturor din cele patru zări. Măreţul oraş se afla la capătul Lumii, unde Lumina se termină şi Umbra nesfârşită începea. Numele său trezea pe atât frica cât şi veneraţia celor care îl auzeau. Mulţi bravi eroi au pornit în căutarea sa, puţini au găsit calea adevărată şi cu atât mai puţini au reuşit să îşi arunce privirea pe zidurile sale aflate sub Umbra.

Măreaţa cetăţuie, Lylmech, Fortăreaţa Eternului Amurg, stătea înaltă, împotriva pericolelor nesfârşite ce bântuiau Umbra de la capătul Lumii. Secretele sale erau păzite cu străşnicie iar negrii ostaşi ce îi ocupau meterezele erau conduşi de către Cei Şase, semeţi vrăjitori şi alchimişti, la fel de bătrâni ca zidurile pe care le păzeau. Se spune că atunci când Umbra s-a pogorât peste capătul Lumii, Cei Şase au folosit puterea elementelor şi au ridicat Lylmech doar prin puterea magiei. Împreună cu ajutorul eroilor destul de vrednici să le asculte chemarea, Cei Şase au oprit înaintarea Umbrei în Lumea Vie. Falnică şi sfidătoare stătea Fortăreaţa Eternului Amurg în coasta Umbrei, dar şi mai falnic se inălţa deasupra meterezelor sale Turnul Nopţii. Din el Cei Şase priveau spre Umbră, încercând să îi desluşească misterele şi să vadă din timp primejdia ce păştea mereu Lumea.

În Anul Nopţii, când Umbra şi-a întins degetele negre peste pământurile muritorilor şi Lylmech s-a năruit în Întuneric, Cei Şase au zărit pericolul ce venea cu repeziciune din tărâmurile întunecate. Pluto, zeul Morţii, îşi strânse oştiri nesfârşite de umbre şi spirite ale celor morţi în jur. Se pregătea să intre în lume, spre a lua tărâmurile celor vii sub stăpânirea sa. Cei Şase ştiau că un singur lucru poate opri această nepastă: un erou cu sufletul pur, nepătat, impregnat cu puterile tuturor zeilor. Aşa că Cei Şase au călărit în lume, în timp ce Lylmech a rămas să întârzie avansarea Umbrei, în căutarea pietrelor din care puteau făuri artefactele care să îi ofere campionului lor puterile trebuincioase.


Din însăşi Umbră, Cei Şase au luat piatra Spinel, cea care conţinea o fărâmă din armura lui Pluto, duşmanul care trebuia înfrânt. În ea au gravat simbolul lui Pluto, zeul Morţii.



 
Din ţinuturile veşnic aurii Sidede, Cei Şase au luat piatra Lolys, din chihlimbar făurită şi dăruită cadou Soarelui la începuturile Lumii de către Primii Oameni, în care au gravat simbolul lui Apollo, zeul Soare.






Din măreţul lac Pamied, au recuperat acvamarinul Korayl, coralul crescut chiar de Neptun la începuturile Timpului. În el au gravat simbolul măreţului zeu al Apelor.
Din adâncurile peşterii Trih, ce se spune că pătrundea până în centrul Lumii, Cei Şase au recuperat agatul Nytat, Piatra Terrei, prima Piatră, cea care a dat naştere pământului. În ea au gravat simbolul Terrei.
Din Munţii de Fier Volrros, alchimistii au recăpătat jaspul Rinturn, piatra ce orna teaca lui Marte. În el au întipărit simbolul zeului Războiului.


De pe vârful Thyrl, Coloana Cerului, Cei Şase au obţinut amazonita Sirury, Prima Flacără, întâia stea aprinsă de Uranus pe cerul nopţii. Pe ea au înscris simbolul zeului Cerului.




Din nisipurile nepieretoare a deşertului Iphake, Cei Şase au recuperat obsidianul Rolaluso, măreaţa piatră a lui Saturn, zeul Bogăţiei.


Din falnicul oraş Echeigo, Cei Şase au recuperat opalul Cesir, piatra Vocii, cea de care se spune că a dat graiul Primilor Oameni. În ea au gravat simbolul lui Mercur, zeul Glasului.

Dintre copacii arginii ai pădurii Lukel, alchemistii au obţinut adularul Xeroc, Piatra Lunii, căzut din ceruri când Luna s-a ridicat prima dată pe cerul nopţii. În ea au inscpriţionat simbolul Lunii.

De pe Coasta Vieţii, magii au obţinut safirul Mireh, Prima Sămânţă, din care se spune că au luat naştere Primii Oameni. În ea au gravat simbolul lui Venus, zeiţa Fertilităţii.
De pe Stânca Tunetului, Cei Şase au recuperat diamantul Jyxed, Piatra Fulgerului, căzută din cer când furia lui Jupiter a lovit pentru prima dată Lumea, chiar pe locul unde se afla Stânca Tunetului. În ea au înscris simbolul Regelui tuturor zeilor.

 
Cu ajutorul pietrelor sacre ale zeilor şi Lumii, Cei Şase şi-au înarmat semeţul campion cu puterile cereşti. Astfel el l-a înfrânt pe Pluto în ruinele Fortăreţei Amurgului şi a împins oştirile nesfinte şi însăşi Umbra departe de Lume. Lylmech a pierit pentru vecie, dar scopul său a fost împlinit.


Se spune că cel care poartă simbolurile Lumii va fi şi el, la rândul său, binecuvântat cu darurile zeilor şi va duce o viaţă îmbelşugată. Cine poate, oare, ştii dacă este adevărat sau nu? 










Niciun comentariu:

A apărut o eroare în acest obiect gadget